Un „avadhuta” este un termen folosit în tradițiile spirituale hinduse și în unele ramuri ale budismului pentru a descrie o persoană care a atins un grad înalt de iluminare spirituală și care, prin urmare, a transcens constrângerile sociale, rituale sau instituționale. Avadhuta este adesea considerat ca fiind dincolo de dualitatea morală și comportamentală, fiind liber de normele convenționale ale societății. În tradițiile hinduse, mai ales în Vedanta și Tantra, avadhuta este văzut ca o figură care a renunțat la toate legăturile materiale și emoționale și trăiește într-o stare de libertate spirituală totală. De obicei, ei sunt percepuți ca fiind indiferenți față de normele sociale, trăind într-un mod care poate părea excentric sau neconvențional pentru observatorii externi. De exemplu, în literatura spirituală Dattatreya, care este considerat un exemplu clasic de avadhuta, este descris ca având nouă guru din natură și societate, de la care învață lecții despre viață și iluminare, sugerând că înțelepciunea poate fi găsită în toate aspectele existenței. Această perspectivă subliniază ideea că avadhuta nu este legat de cadrele instituționale sau religioase stricte, ci urmează o cale de cunoaștere directă și experiențială a realității supreme.   AVADHUTA  semnifică: A- Imuabil- Akshara Va- Excelentul- Varenya Dhu- cel care scutură cătușele lumii Huta- „Tu esti acolo”-TAT TWAM ASI. O  ființa  realizată care simte viaţa ca pe o Creație Divina sau Jocul Divin (LILA). Cum este descris “ ințeleptul nebun” în SIDDHA-SIDDHANTA-PADDHATI , unul

DA! Și iată de ce! Căsătoria este o decizie gigantică, mult mai importantă decât decizia de a face dragoste. Cei doi își propun să fie împreună toată viața, să își pună resuresele materiale în comun și să facă împreună copii și să îi crească. O astfel de decizie este majoră, cu implicații care ne afectează, de obicei, tot restul existenței și afectează de multe ori și alte persoane față de care trebuie să fim responsabili: copii ce pot apărea în urma căsătoriei. A decide să faci dragoste este important și trebuie să fie o decizie profundă dar nu este nici pe departe atât de important ca decizia de a te căsători cu cineva și nu este în niciun caz echivalent cu asta. A face dragoste este un domeniu al vieții de altă natură decât căsătoria, cu consecințe care nu se referă, în general, la tot restul vieții. Dacă cineva se căsătorește doar ca să facă, în sfârșit, dragoste, ar face unul dintre cele mai penibile lucruri. Motivațiile căsătoriei sunt de altă natură. Să ne dorim să facem dragoste nu are, în principiu, ceva impur. Oamenii pot alege să facă acest lucru într-un mod impur, dar asta e valabil pentru orice activitate umană. Dar pot alege să facă acest lucru în mod pur. Ca să faci asta cu iubire și puritate nu necesită să mergi la preot iar mersul la preot nu garantează asta

Sunt oameni care spun că testează iubirea celuilalt, dar asta este o greșeală și o aroganță, deoarece iubirea va fii testată de viață într-un mod simplu și clar, nu trebuie să o testăm noi fiindcă vrem noi, deoarece vom greși. Într-o relație dacă ne dăm seama că celălalt nu ne iubește este necesar să părăsim relația, nu avem voie să ne batem joc de ceea ce noi suntem și manifestăm în această viață, această fiind o formă de iubire de sine conform principiului „trebuie să îți iubești aproapele că pe tine însuți și pe tine că pe aproapele tău”. Iubirea manifesta o foare mare putere de sacrificu și permite omului care iubește posibilitatea să își transceada dorințele ego-ului aproape fără nici un ghid și chiar spontan. Unul din sacrificiile realizate din Iubire, poate fi de exemplu „îmi doresc să fiu mai bun pentru tine” Un exemplu elocvent de sacrificiu făcut din Iubire îl întâlnim în legendă „Meșterul Manole”, unde soția lui Manole, Ana, prin puterea iubirii depășește orice obstacol, orice vicisitudini sau încercări grele pentru o femeie frumoasă și delicată. O capcană, un truc al ego-ului este: „Dragă mea sau Dragul meu, noi suntem diferiți și din cauza asta noi avem nevoi diferite și trebuie să le împlinim”. Pare că suntem diferiți, însă suntem cu toții la fel pentru că toate trăirile omului provin din Sine. Totodată ele se manifestă în plan limitat

“Nu mă îndoiesc de existența iubirii. Ea există, eu știu. Doar că nu e o poveste. Este viață. Atingeri. Decizii greu de luat. Construcție. Pericol. Cedare. Dăruire. Dat fără garanția că vei primi ceva înapoi. Luat de la capăt cu aceeași persoană. Reguli. Uitat de tine. Egoism excesiv, câteodată. Lecții. Durere. Iertare. Condiții. Înțelegere. Pus în locul celuilalt. Încercare. Insomnie. Compromis. Bucurie. Salt cu parașuta. Tremurat de genunchi. Miliarde de fluturi în stomac. Frică. Pasiune, foame și nerăbdare de celălalt.” -nota editorului- Iubirea este un lucru mare, ori de câte ori ne oprim din drum și o luăm de la capăt. Și chiar dacă uneori avem senzația că totul s-a terminat, licărul iubirii pâlpâind abia timid, la început, se îmbujorează si apoi devine o flacără tot mai mare… Până când focul inimilor se contopește într-o dragoste rennăscută parcă din începuturile ființei noastre. Pentru că suntem iar unul, aceeași ființă care nu uită să iubească chiar și după furtunile cele mai strașnice, luminând totul în calea noastră și dând sens vieții. Iar când iubești cu tot sufletul, mai devreme sau mai târziu ecoul iubirii raspunde. Poate cu o voce mai suavă sau mai aspră. Uneori mai intens sau mai domol. Poate chiar acea iubire la care nici măcar nu am visat, dar…Ea, iubirea este acolo de la începuturi și așteaptă să fie redescoperită. Iubirea fără de început și fără de sfârșit. Căci, ce-ar fi

Buddha Drukpa Kunley a fost unul dintre cei mai mari sfinți ai Tibetului, cunoscut ca “nebunul sfânt “ sau “iluminatul excentric”, datorită comportamentului său neconvențional și a terapiei de șoc cu un surprinzător umor obscen prin care reușea “să ii elibereze pe oamenii de gândirea religioasă dogmatică și de limitare”. A adus în discuție formalitățile și ipocrizia religioasă pe care le-a observat în societate, folosind adesea metode provocatoare pentru a trezi oamenii la o înțelegere mai profundă a budismului. Una dintre caracteristicile distincte ale lui Drukpa Kunley a fost folosirea simbolismului erotic și sexual în învățăturile sale, ceea ce este o raritate în multe tradiții religioase. El argumenta că dorințele sexuale sunt o parte naturală a vieții umane și pot fi folosite pentru a atinge iluminarea spirituală, dacă sunt integrate corect în practicile spirituale. Drukpa Kunley este deosebit de venerat în Bhutan, unde multe legende și povești despre escapadele și miracolele sale continuă să fie o parte populară a culturii locale. El a avut un impact major asupra budismului în Bhutan, ajutând la modelarea spiritualității naționale într-un mod profund și durabil. În memoria sa, multe temple și locuri sacre din Bhutan sunt dedicate lui și legendei sale. „Ceea ce fac eu nu este modul meu de a fi, ci este modul în care îmi transmit învăţătura.” Renunţarea lipsită de griji, o compasiune uriaşă, lipsa totală a inhibiţiei, utilizarea inteligentă a terapiei şocului, lacrimile şi râsul sunt

„Sexul se întâmplă; nu este un lucru pe care trebuie să-l faci. Prin urmare, trebuie să înveți atitudinea orientală față de sex, atitudinea tantra. Atitudinea tantra constă în faptul că trebuie să-ți iubești partenera. Nu este nevoie de planificare, nu este nevoie să repeți în minte. Nu trebuie să faci nimic anume; doar să iubești și să fii disponibil. Jucați-vă cu energiile voastre. Iar când începeți să faceți dragoste, nu este nevoie deloc să o faceți în stil mare. Altfel te vei preface, și la fel va proceda și partenera. Ea se va preface că este o amantă extraordinară, iar tu te vei preface că ești un amant extraordinar… și amândoi veți fi nesatisfăcuți! Nu este deloc nevoie să pozați. Actul dragostei este o rugăciune tăcută. Este meditație. Este sfânt; este sfinta sfintelor. Prin urmare, când faci dragoste cu o femeie ia-o foarte încet, cu gust, însușindu-ți fiecare aromă. Și ia-o foarte încet: nu e nicio grabă, de ce să te grăbești? Există suficient timp. Iar în timp ce faci dragoste, uită de orgasm. Dimpotrivă, caută să te afli într-o stare foarte relaxată cu femeia, relaxați-vă unul în celălalt. Mintea occidentală se gândește încontinuu când vine, cum o să o facă repede și extraordinar, și nu știu ce și nu știu cum. Această gândire nu permite energiilor corpului să funcționeze. Nu permite corpului să își urmeze calea; mintea se tot amestecă… Relaxează-te împreună

Tantra poate fi tradus ca şi „tesătură” sau „urzeală”, semnificând, aici, ţesătura infinit de complexă a manifestării, pe care acest grup de practici urmăreşte să o transceandă, tocmai cu ajutorul „ţesăturii”. Cuvântul are şi înţelesul de cale spirituală sau disciplină, precum şi cel de tradiţie, metodă sau lucrare teoretică. O altă inţelegere a acestui cuvânt este aceea de „transformare”, care este specifică daor într-o anumită perspectivă a tradiţiei ta

Marele poet sufit Rumi, denumit și “prințul poeților sufi”, a fost un mistic persan, gânditor și artist, deopotrivă. În intreaga sa opera, a proslăvit iubirea divină, ghidul spiritual al biografiei sale. El nu a căutat Divinitatea in exteriorul sau, in lumea materiala, ci in interiorul sau. Redăm mai jos unul dintre poemele sale celebre de iubire. „Iubiţii nu se întâlnesc la un moment dat.

Robert Sheringham în cartea sa „De Anglorum Gentis Origine Disceptatio” (508 pag.,Cambridge University, 1670) În capitolul 10 al tratatului său explică: „Mai departe, potrivirea obiceiurilor și asemănarea firilor argumentează chiar o înrudire a neamului și a sângelui. Însă sciții, geții, massageții și goții aveau aceeași fire și predispoziție, aceeași gândire și rigoare în organizarea vieții și preocupări și dorințe asemănătoare cam în toate privințele. Voi stărui asupra câtorva lucruri: geții și goții ieșeau în evidență față de alte neamuri prin mulțimea nevestelor și socoteau poligamia la loc de mare cinste.” Pe lângă alții, poetul comic Menandru, el însuși get, spune astfel despre geți: „Căci niciunul dintre ai noștri nu poate fi mulțumit cu zece neveste… Și cei mai mulți își iau unsprezece, ba chiar douăsprezece. Cine și-a luat doar patru sau cinci e socotit „pe moarte ”, „nenuntit”, nefericit, holtei. La ai noștri…” …Odinioară era obiceiul în Dacia printr-o lege consfințită de regii acelui pământ, când teritoriul se umplea de populație, ca cei tineri să fie siliți să emigreze din propriile așezări; acest neam se înmulțea peste măsură din acest motiv, deoarece se uneau cu multe femei, obișnuiți fiind cu desfătări în exces. De aceea tatăl îi alunga de la sine pe toți fiii adulți în afară de unul pe care îl lăsa în urmă ca moștenitor al cutumei sale. Această lege a rămas neclintită pe timpurile multor regi până când regele Lothbrocus

In cele ce urmează tot ce voi afirma reprezintă doar o opinie personală (e drept, cu o anumită expertiză) și nu adevăruri profetice. Ma voi referi acum la situația unor maestri sau maestre tantrice autentice și nu la șarlatani – care sunt cei mai multi și în cazul cărora tema tratată aici nu există, adică discuția nu ar avea rost fiindcă sunt șarlatani. Sunt la curent cu perspectiva unor școli tantrice care cultivă amorul tantric al persoanelor de sex feminin cu maestrul sau al persoanelor de sex masculin cu maestra tantrică fiindcă astfel s-ar putea genera iluminarea spirituală. În opinia mea, ar fi bine să fie atât de posibilă iluminarea, adică in acest mod placut și armonios dar nu cred ca un asemenea sistem are eficiență. Uniunea amoroasă este doar o parte din practicile tantrice autentice dar, în opinia mea, nu este cea mai importantă ori determinantă parte. Da, principiile practicilor tantrice se aplică cu putere, desigur, și în viața amoroasă dar cultivarea metodei „sexului iluminator” cu maestrul nu cred că dă rezultate. Procesul realizării spirituale necesită obligatoriu  perseverență continuă în obținerea virtuților spirituale cn metode interne – psihice, sa spunem – fără de care amorul tantric nu poate oferi un salt semnificativ. Fără acestea poate oferi (dar nu e sigur) doar o minunată plăcere, extatică, supremă dar trecătoare și/sau trezirea și ascensiunea energiei misterioase Kundalini. Și iubire, devoțiune, aspirație spirituală. Shaktipat sau

Un film deosebit

Iata o poveste despre un baiat si o fata…care ne pune pe ganduri, mai ales din perspectiva noastra occidentala in care suntem atat de obisnuiti sa consideram ca avem o relatie, doar atunci cand impartim acelasi spatiu, impreuna cu partenerul nostru.. ”O fata si un baiat se indragostesc, si imediat isi propun sa se casatoreasca. Fata ii spune: – Dar cu o conditie…. . Este o fata bogata, sofisticata, citita. Baiatul ii raspunde: – Accept orice conditie, caci nu pot trai fara tine. Fata insis

Piatra filosofala Transforma fierul in aur Putera innascuta a Marii Nestemate Transforma pasiunea in pura constiinta. Regele Dombipa domnea asupra tinutului Magadha, dar nimeni nu stia ca el detinea puteri magice, si ca atinsese realizarea ultima, fiind initiat de catre Guru Virupa in mandala zeitatii buddhiste Hevajra. Datorita puterilor sale oculte, regele iluminat isi conducea cu supusii cu mare gratie. Obvervand ca tara sa este cuprinsa de saracie, iar banditii si hotii se inmultisera, el si

Posibilitatea de a trai la maxim o relatie de iubire este strans legata de capacitatea de a constientiza si amplifica la vointa propriile senzatii, emotii, sentimente. A fi indragostit inseamna a beneficia pentru un timp de gratia de a savura fara efort o multitudine de stari delicioase in legatura cu fiinta iubita. Dar de cele mai multe ori acesta nu dureaza la nesfarsit. Trebuie sa inveti cum poti in mod constient sa exalti la maxim toate trairile benefice si incantatoare. Altfel, in virtutea

Daca omul face un pas catre Dumnezeu, Dumnezeu face 10 pasi catre om. Dar trebuie sa realizam acel unic pas. Daca omul face un pas catre Fericire, Fericirea face 10 pasi catre el. Daca omul face un pas catre Realizare, Realizarea face 10 pasi catre el. E adevarat ca Dumnezeu ne ajuta, dar cel mai rapid ajutor este cel pe care noi insine il realizam, deoarece, scopul existentei este transformarea, evolutia spirituala si pentur aceasta trebuie sa performam, sa ne facem partea noastra cat mai bine,

Capacitatile femeilor de a trai orgasmul variaza foarte mult. Exista femei anorgasmice (frigide) si exista femei multiorgasmice (capabile sa traisca orgasme in serie timp de minute in sir). Cauzele acestor diferente sunt multiple: dotarea nativa, educatia primita (ideea ca sexualitatea este ceva vinovat sau dimpotriva, ca este ceva minunat), efortul personal in directia trezirii senzualitatii. Tantra este foarte adecvata femeilor care in mod nativ au o stare debordanta de feminitate si senzualit

Putem intelege mai bine ce inseamna transmutarea si sublimarea potentialului sexual facand analogia cu o hidrocentrala. Apa acumulata la baraj reprezinta energia sexuala controlata (retinerea in interiorul corpului a spermei, respectiv a fluidelor sexuale feminine). Transformarea acestui potential sexual in energie orgasmatica este procesul de transmutatie. In cazul hidrocentralei, acesta este procesul prin care este produs curentul electric prin valorificarea energiei potentiale a apei. Curentu

In tantra sunt folosite numeroase tehnici care implica ritmarea suflului respirator, contractia controlata a anumitor grupe de muschi, directionarea voita a energiilor in interiorul corpului, care genereaza procese intense de transmutatie biologica. Unele dintre ele le puteti afla studiind paginile noastre. In viata de zi cu zi apar spontan fenomene intense de transmutatie biologica in urmatorele situatii: *Activitatea intelectuală intensă sau munca fizică susţinută şi foarte dinamică, ma

În funcţie de context, Tantra înseamnă: suveică, urzeală (a unei tesaturi), continuitate, succesiune, descendenţă, îndeplinirea unei ceremonii, o doctrină, o operă ştiinţifică sau un fragment dintr-o carte. Tantra desemnează de asemenea războiul de ţesut şi acţiunea de a ţese, ceea ce pare să nu aibă nici o legătură cu vreo formă de doctrină. Însă Tantra vede întregul univers ca pe o ţesătură în care toate se leagă între ele, sunt interconectate, şi fiecare pa

În principiu, şivaismul este cea mai veche cale spirituală a lumii. În India, şivaismul are o vechime multimilenară, săpăturile arheologice de la Mohenjo Daro şi Harappa revelându-i o istorie care merge chiar dincolo de calcolitic. În triada Trimurti indiană se află Brahma, Creatorul, Vishnu – Menţinătorul şi Shiva – Distrugătorul.