Motto: „ Pentru cel care este pur, totul este pur”
Noi suntem intr-adevar obisnuiti ca marile religii si căile spirituale cunoscute sa blameze sexualitatea ca fiind o mare problema si un obstacol in evolutie. Sfaturile lor sunt sa evitam, sa ne desprindem de aceasta traire umana ca si cand ar fi ceva evident și indiscutabil dăunator.
In opinia noastra aceste perspective sunt stranii si chiar nesincere.
Si iata de ce:
Putem observa o serie de oameni al căror spirit prin sexualitate cade în materie și devine gregar și josnic.
Dar pentru cei mai mulți oameni, totuși, nu este așa, chiar dacă nu practică metode tantrice.
“Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi vă bucurați de dânsul” (Geneză 1,28).
Oricine poate sa remarce ca trairile sexuale sunt de natura bucuriei, Ananda, beatitudinea divină, sub o formă mai joasă sau mai înaltă.
Sexualitatea nu inseamna durere, nu inseamna suferinta, înseamna bucurie. Si pornind de la acest punct trebuie sa ne punem problema:
De ce și când bucuria ar fi un obstacol pe calea spirituala?
Iata ce răspunde Adya Tantra, tantra nondualistă:
„Pentru cel care este pur, totul este pur”
Intr-un mod profund, Adya Tantra precizeaza ca impuritatile fundamentale ale sufletului uman, in mod obisnuit, atunci când ele se manifestă, pot fi în număr de trei:
1. Mayia Mala = Impuritatea prin care omul considera ceea ce este iluzoriu si trecator ca fiind real si netrecator
2. Karma Mala = Atasamentul omului fata de actiuni si fata de fructele actiunilor.
3. Anava Mala = Intelegerea eronata ca suntem separati, lucru care duce la egoism, orgoliu, aroganta, acumulare, fanatism, cruzime si altele asemenea.
Acestea sunt principalele impuritati si ele il fac pe om dependent de ceea ce este exterior si il fac sa isi piarda cea mai pretioasa putere a sa: raportarea la scanteia divina din el, la sufletul lui cel viu ori, mai important, la Sinele Suprem, Nemuritor si Imuabil.
In aceasta situatie omul este ca si cand ar fi fiul lui Steve Jobs
pe care Steve Jobs l-ar fi pozitionat deocamdata la Apple intr-o funcție mica pentru a invăța ce se petrece în firmă, pentru a intelege, pentru a se familiariza, pentru a se intelepti, pentru ca mai apoi sa-i ofere functia suprema.
Dar fiul, în loc să evolueze și să cunoască bine munca și felul de funcționare a companiei, în mod prostesc, nemultumit ca nu castiga deocamdata foarte multi bani, ar ajunge sa pactizeze cu angajatii dușmănoși din firmă, ba chiar ar spune secrete concurenților, nedandu-si seama ca el isi erodeaza chiar viitoarea sa pozitia de suveran, conducător absolut în companie.
Si asta pentru ca nu accepta evolutia, nu vrea sa se transforme, ci vrea doar sa obtina ceva necuvenit nivelului său actual.
Principala problema a sexualitatii este riscul dependenței fata de ceea ce este exterior
Dar acesta este doar un risc, pentru că, totodată, există minunate avantaje sau daruri ce vin din această direcție.
În afară de bucuria propriuzisă, sexualitatea folosită ca un instrument al iubirii, îl poate ridica spiritual pe om uneori mai puternic decât orice altă trăire. Doar că pentru asta este necesară o desăvârșită rigurozitate, fiind, prin aceasta, cea mai grea cale spirituală.
Dar pentru cei mai mulți oameni sexualitatea poate fi, într-un mod mai accesibil, un aspect care să nu producă nici cădere, nici o creștere deosebită.
Aceasta ar fi mult mai accesibil iar principiul de aplicat este:
„Pentru cel care este pur, totul este pur”.
Sexualitatea îl poate face pe om sa cadă in exterioritate cu aspiratiile sale;
îl poate supune instinctelor joase, animalice (de aceea sexualitatea trebuie în mod desăvârșit controlată);
îl poate face sa fie dependent pentru ca este una dintre cele mai intense si placute trairi umane, iar din aceasta cauza există riscul îndepartarii de fortele vii ale sufletului său; genereaza atasament, egoism, manifestarea acestor 3 impuritati.
Dar acest lucru nu este generat doar de sexualitate…
Este generat si de bucuria de manca, bucuria de a bea – orice fel de bucurie pe care o poate avea omul – bucuria de a se plimba sau de a avea puteri asupra altor oameni, de a avea faima si altele.
Omul poate trai fara sex dar nu poate trai fără să mănânce sau fara sa bea.
Totusi, la fel ca si bucuria amoroasa, bucuria de a manca il poate inlantui pe om foarte puternic, facandu-l sa manifeste cele trei impuritati de baza.
Sunt uimit cum persoane care ar trebui sa fie elevate sau care ar trebui sa aiba o cunoastere mai profunda, inca susțin povestea așa-zisei impuritatii intrinseci din sexualitate, fara sa evalueze intr-un mod autentic ce spun.
Mai sunt situatii in care fiinte foarte elevate si cu realizari spirituale continua sa spuna asta pentru ca ele poseda o anumita autoritate recunoscuta si fac parte dintr-un anumit curent spiritual pe care trebuie să îl ussțină necondiționat. Ele nu pot contrazice conceptele de baza destinate maselor.
Dar sunt si alte persoane care nu au acest impediment si totusi sustin aberatia ca sexualitatea ar fi prin ea insasi un obstacol pe calea spirituala, neintelegand că, de fapt,
modul in care omul se raporteaza la sexualitate este o problema atunci când sexualitatea degradează.
O alta problema legata de sexualitate este pierderea energiei prin orgasmele cu descarcare atat la barbati cat si la femei. (Acest lucru nu se petrece si prin hrănire.)
Prin hrănire avem poate alte impedimente din acest domeniu, de exemplu bolile sau obezitatea.
In cazul bucuriei amoroase, daca ea este traita „fara frâna”, adica intr-un mod desfranat, adica avand orgasme cu descarcare si cu ejaculare, la barbat, in cazul acesta chiar si daca nu am manifesta cele 3 impuritati, totusi, datorita descarcarii, forta vitala a omului scade, si la un moment dat scade atat de mult incat apare starea de inertie mentala, scaderea nivelului de vibratie, vlaguirea, incetosarea constiintei.
Soluția este relativ simpla,
brahmacharya activă, Arohana, continența sexuală, carreza sunt soluții posibile și ele elimină complet aceste riscuri, transformând sexualitatea într-o resursă de vitalitate și fericire.
Deci lipsa de control poate deveni o problema, chiar daca raportarea este pura.
Cu alte cuvinte, în ansamblu:
- daca o persoana mentine controlul asupra energiei sexuale si
- nu manifestă orgasme cu descarcare si pierderea substantei seminale,
- daca nu manifestă cele 3 impuritati, (care nu au legatura neaparat cu sexualitatea ci cu orice fel de bucurie si aspiratie catre exterior pe care o poate avea omul(
atunci sexualitatea nu mai este altceva decat bucurie, chiar o bucurie speciala, divina.
Îi invit pe cei care inca au alte viziuni, sa isi justifice perspectiva, dar tinand cont si de aceste argumente initiatice.
Pe de alta parte, chiar si o parte din caile spirituale traditionale nu incrimineaza cu adevarat sexualitatea… incrimineaza sexualitatea devianta, sexualitatea care nu este supusa unei ordini in societate ; pentru masele mari de oameni, ordinea in directia manifestarii sexualitatii este foarte necesara pentru ca altfel oamenii se pot manifesta animalic; dar animalic se pot manifesta si cu mancarea, cu banii, violeța si altele; si acolo este nevoie de o ordine.
Adica, in principiu, diversele teorii religioase glorifica unirea barbatului cu femeia dar numai daca este realizata prin casatorie
Daca e realizata prin casatorie, considera ca este un lucru bun, necesar si sa spunem asa, placut lui Dumnezeu.
Deci iata ca in realitate, anatema se refera doar la o ordine, o regula care la modul esential este nevoie sa existe in societate caci oamenii nu sunt constienti si cu cat sunt mai inconstienti cu atat mai mult au nevoie de reguli mai ferme.
Încă mulți oamenii au tendința de a urâ sau blama sexualitatea cu un fel de ciudă datorată dorinței și ajung în situația penibilă și inconștientă de a blama mai mult sexualitatea decât crima, hoția, tâlhăria, reaua-voință, luciferianismul sau satanismul, care sunt adevărate boli ce distrug spiritul, înjosesc omul și îl abrutizează.
Ei nici nu își mai dau seama de unde au început cu ura împotriva frumuseții femeii și a bucuriei amoroase și continuă fără sfârșit să spună că e rău să te apropii de persoanele de sex opus .
Nu sexualitatea este impură
ci, doar uneori, atitudinea omului față de aceasta, fiindcă ea poate fi pură, frumoasă, raportându-ne la ea ca la un instrument al iubirii sau impură, plină de atașamente și gelozii.
„ Pentru cel care este pur, totul este pur”
Acharya Shiva Shankara