Iata o poveste despre un baiat si o fata…care ne pune pe ganduri, mai ales din perspectiva noastra occidentala in care suntem atat de obisnuiti sa consideram ca avem o relatie, doar atunci cand impartim acelasi spatiu, impreuna cu partenerul nostru..
”O fata si un baiat se indragostesc, si imediat isi propun sa se casatoreasca. Fata ii spune:
– Dar cu o conditie…. .
Este o fata foarte frumoasă , destul de bogata și trezită spiritual
Baiatul ii raspunde:
– Accept orice conditie, caci nu pot trai fara tine.
Fata insista:
– Mai intai asculta conditia. Gandeste-te la ea. Nu este o conditie obisnuita. Conditia este sa nu traim in aceeasi casa. Eu am un teren imens, cu un lac frumos, inconjurat de copaci si gradini. Iti voi construi o casa, pe malul opus al lacului fata de casa in care locuiesc eu.
– Bine, dar ce rost are sa ne mai casatorim atunci ?
– Casatoria nu inseamna sa ne distrugem reciproc. Eu iti acord spatiul de care ai nevoie.
La randul meu, am si eu nevoie de spatiu. Cateodata, te-as putea invita la ceai, la mine acasa. Ori ne putem plimba pe lac, cu barca.
Atunci când dorim, ne putem intalni, ne putem vizita, putem sta fiecare la celalalt pentru un timp.
– Este o conditie absurda, ii spuse baiatul.
– In acest caz, uita de casatorie, ii raspunde ea. Daca nu vom proceda astfel, iubirea noastra nu va putea creste, caci noi nu ne vom putea pastra prospetimea. Vom ajunge sa credem ca avem drepturi unul asupra celuilalt. Eu am tot dreptul sa iti refuz invitatia. La fel si tu. In acest fel, libertatea noastra nu va fi afectata, si ea reprezinta solul fertil pe care poate creste iubirea.
Baiatul nu a reusit sa inteleaga ce vrea fata sa spuna, asa ca a renuntat la ea.
Dacă ar fi fost întelept, ar fi înteles ce comoară era propunerea fetei și s-ar fi simtit un privilegiat al vietii.
Rabindranath are insa aceeasi viziune ca si Kahlil Gibran. De altfel, au scris in perioade aproape identice. Daca veti reusi sa va acordati reciproc spatiul necesar si sa ramaneti apropiati, vanturile celeste vor dansa printre voi.
Iubiti-va, dar nu transformati iubirea intr-un lant. Iubirea trebuie sa fie un cadou, daruit sau primit, niciodata o cerere. In caz contrar, desi stati impreuna, veti ajunge mai indepartati decat stelele. Puntea intelegerii nu va va uni, caci nu i-ati lasat spatiul necesar.
Transformati-o mai degraba intr-o mare, ale carei valuri se sparg de tarmurile sufletelor voastre. Nu faceti din iubire un fenomen static. Nu o transformati in rutina. Transformati-o mai degraba intr-o mare, ale carei valuri se sparg de tarmurile sufletelor voastre.”
sursa text: Adaptare după Osho.
