“Orice animal este trist după coitus,

cu excepția femeii și a cocoșului”.

Este o remarcabilă maximă care face referire la următoarele fapte:

– masculii tutuor speciilor, inclusiv oamenii, datorită descărcării energetice ce corespunde ejaculării resimt un „gol”, un vid de energie grav și contrastant puternic cu dinamismul radiant de dinainte de a începe jocul sexual

– datrită faptului că femeile au, nativ, înclinația de a avea orgasm fără descărcare, cele mai multe femei sunt ferite de această „tristețe” de dupa ce au făcut sex

– cocoșul este mascului găinii care manifest o putere sexuală legendară, putând să se unească sexual cu foate multe găini și care s-ar părea că uneori nu cunoaște descărcarea ejaculatorie.

Dupa wikipedia:

„Tristețea postcoitală, cunoscută și sub numele de disforie postcoitală (DPC), este sentimentul de tristețe, anxietate, agitație sau agresivitate, după orgasmul în timpul actului sexual sau al masturbării.

Numele său provine din neolatină postcoitalis și din franceză tristesse, literalmente “tristețe”. Multe persoane cu PCT pot prezenta sentimente puternice de anxietate care durează între cinci minute și două ore după coitus.

Fenomenul este atribuit scriitorului medical grec Galen,

care se presupune că ar fi scris că

“Orice animal este trist după coitus,

cu excepția femeii umane și a cocoșului”.

Cu toate acestea, acest citat nu se găsește în scrierile supraviețuitoare ale lui Galen,

așa că este posibil să fie o invenție ulterioară.

Sigmund Freud și Havelock Ellis erau familiarizați cu proverbul,

pe care amândoi l-au atribuit unui autor anonim,

și abia câteva decenii mai târziu maxima

a început să fie legată de Galen în rândul sexologilor.

“Căci în ceea ce privește plăcerea senzuală,

mintea este atât de prinsă în ea,

ca și cum ar fi într-o pace benefică,

încât este complet împiedicată să se gândească la altceva.

Dar după ce a trecut plăcerea senzuală, urmează cea mai mare tristețe.

Dacă aceasta nu acaparează complet,

totuși ea confundă și amorțește complet mintea.”

Arthur Schopenhauer,

scriind mai târziu despre acest fenomen, a observat că

“imediat după copulație se aude râsul diavolului”.

Un studiu a raportat că, dintr-un eșantion de 1208 participanți de sex masculin,

40% dintre aceștia au avut cel puțin o dată în viață un PCT

și 20% au raportat că au avut un PCT în cele patru săptămâni care au precedat studiul.

Acest studiu raportează, de asemenea, că 3-4% din eșantion

au experimentat simptome PCT în mod regulat.

Conform aceluiași studiu, PCT în rândul bărbaților

este asociat cu suferința psihologică actuală,

cu abuzul sexual în timpul copilăriei și cu mai multe disfuncții sexuale.

În ceea ce privește simptomele la femei, un studiu a implicat un sondaj epidemiologic al simptomelor psihologice post-coitale la un eșantion de populație din Regatul Unit format din femei gemene: acesta a constatat că 3,7% dintre aceste femei au raportat că suferă de PCT recent și 7,7% dintre ele au raportat că suferă de PCT de mult timp.

Un alt studiu a raportat că aproape jumătate dintre studentele universitare au raportat simptome PCT cel puțin o dată în viață. De asemenea, studiul a raportat că nu pare să existe nicio corelație între PCT și intimitatea în relațiile apropiate.”